Nevoia dezinstituţionalizării domeniului sănătăţii mintale din România a fost recunoscută din anul 2005, în primul raport preaderare emis de Comisia Europeană. Nu s-a realizat însă nici până acum. Etapele, încercările şi cauzele eşecului realizării acestei reforme sunt descrise în analiza semnată de Leyla Safta-Zecheria.
La 1 iulie, Lituania a preluat – pentru şase luni – preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Cum va gestiona dosarele importante aflate deja pe agenda europeană a sănătăţii şi ce subiecte noi va aduce în discuţie în această perioadă, aflăm din interviul cu Vytenis Povilas Andriukaitis, ministrul lituanian al sănătăţii, realizat de Mihail Călin.
Creat prin Tratatul de la Maastricht, mandatul european de sănătate, îngrădit de politicieni, a fost extins prin hotărâri judecătoreşti şi împrejurări favorabile. Helmut Brand, profesor în oraşul unde s-a născut UE şi preşedinte ASPHER, analizează reuşitele şi eşecurile celor 20 de ani de sănătate publică europeană, în interviul realizat de Mihail Călin.
„Este fără precedent ca un ministru să-şi dizolve oastea tocmai înaintea bătăliei“, scrie – referindu-se la desfiinţarea DSP-urilor ca parte a planului de reformă structurală anunţat de Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii – dr. Tar Gyöngyi, director executiv al DSP Harghita. Aprecierile dsale despre oportunitatea înfiinţării unor instituţii sanitare regionale şi propuneri de reformă a sistemului, în articolul-răspuns la o intenţie avansată fără consultarea specialiştilor.
2,39 lei. Aceasta este suma alocată anual pentru asistenţă stomatologică contribuabilului bucureştean – iar prin judeţe este chiar mai rău. Realităţile dezolante ale unui domeniu ignorat de autorităţi sunt descrise de prof. dr. Radu Septimiu Câmpian la rubrica Puncte de vedere CMDR.
La multe – prea multe – din capitolele ediţiei a doua a raportului „Health at a glance: Europe 2012“, realizat de OECD şi DG-SANCO, România atrage atenţia. Prin rezultatele statistice care relevă deficienţe majore ale politicilor de sănătate publică. Prin finanţarea minimală a sistemului de sănătate. Până şi prin absenţa indicatorilor privind calitatea îngrijirilor. Puse cap la cap, toate aceste date ar putea servi drept punct de plecare pentru orice ministru interesat de reforma sistemului românesc de sănătate. O analiză realizată de dr. Aurel F. Marin.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe